Președintele Federației Române de Fotbal: “În fotbalul juvenil am acționat pe toate cele trei paliere: Selecție, Formare, Competiție.”
M.B.: Recent s-a decis aducerea ca antrenor al naționalei de fotbal seniori a unui străin, germanul Christoph Daum. Cum credeți că va colabora acesta cu antrenorii români de fotbal? Și vă întrebăm fiindcă știm că la noi există multe animozități între tehnicieni, și nu numai în fotbal.
R.B.: Am toată încrederea că viziunea lui Christoph Daum, precum și metodele lui de lucru, vor convinge. Avem deja un feedback foarte bun din partea celor mai mulți antrenori români, la nivel public, ba chiar și din partea celor care erau sceptici la început. Am început o nouă etapă la nivelul echipei naționale, avem un selecționer care cucerește prin professionalism și dăruire, vorbim de un specialist sută la sută. Cred că nu există antrenor de club din România care să dorească binele fotbalului românesc și să nu aprecieze acest progres.

M.B.: Problemele sociale cu care se confruntă România au făcut să apară multe frustrări. Iar de multe ori românii își “varsă” frustrările în tribună, la meciurile de fotbal și nu numai la ele. Prin tot felul de scandări și gesturi obscene. Cum intenționează Federația Română de Fotbal să combată manifestările nesportive din tribună, să calmeze spiritele în rândul fanilor?
R.B.: Am creat deja conceptul de Family Zone la partidele echipei naționale, iar acest proiect implementat a fost unul de succes la toate partidele ulterioare. Avem tribune pline tot timpul când joacă România, iar atitudinile la care faceți referire au început deja să devină reacții singulare, inexplicabile, iar majoritatea tribunelor să construiască un climat al civilizației și performanței sportive.
M.B.: O problemă a României, inclusiv a sportului, implicit a fotbalului, este că nu se respectă legile/regulamentele… Ce face Federația Română de Fotbal ca toți membri afiliați, mă refer la cluburi și la jucători, să respecte aceste regulamente? Există o strategie pentru a preveni încălcarea regulamentelor (și întrebăm fiindcă ideal este să previ încălcarea regulamentelor și nicidecum să sancționezi).
“Ne dorim pârghii prin care comunitățile locale să se poată identifica și să poată susține mișcarea fotbalistică.“
R.B.: Prin cursurile organizate în cadrul programului Football Management Scheme, unul prin care ne dorim profesionalizarea fotbalului românesc la toate nivelurile, încercăm nu doar să responsabilizăm, ci să și conturăm profilul profesioniștilor dedicați care să lucreze în fotbal cu succes. Ce înseamnă succes? Viziune, strategie, plan de acțiuni, obiective și performanță predictibilă. Doar astfel, prin formare continuă, putem evita situațiile la care faceți referire.
M.B.: Se discută mult la noi despre modificarea legislației sportive. Care ar fi principalele modificări ale acestei legislației din punctul dvs de vedere?
R.B.: Am contribuit proactiv, prin specialiștii noștri, în grupurile de lucru dedicate modificării și adaptării spațiului normativ din sport. Mă refer la Legea Sportului și toate cadrele legislative aferente. Ne dorim un cadru adaptat, particularizat, în care să putem corobora litera legii cu realitățile sportive, fără să uităm de cadrul general, socio-economic. Ne dorim pârghii prin care comunitățile locale să se poată identifica și să poată susține mișcarea fotbalistică. Fără acest factor identitar, fără legătura directă cu reprezentanții comunității, nu putem dezvolta sportul. Acesta este un fenomen creat de oameni și destinat lor.
“Am început o nouă etapă la nivelul echipei naționale, avem un selecționer care cucerește prin profesionalism și dăruire, vorbim de un specialist sută la sută.”

M.B.: Se vorbește mult astăzi despre faptul că în sportul românesc s-a investit puțin în zona copiilor și juniorilor. Ce intenționează să facă Federația Română de Fotbal în această direcție?
R.B.: Nu a existat, în istoria Federației Române de Fotbal de după 1989, o perioadă de mai mare implicare în acest sector, decât cea consacrată de noi în acești doi ani, de când am început reformarea fotbalului românesc. Ar trebui să alocăm tot spațiul editorial pentru acest interviu pentru proiectele noastre din zona fotbalului juvenil și, probabil, tot nu ar fi de-ajuns. Am acționat pe toate cele trei paliere – selecție, formare, competiție. Am reconfigurat statutul și structura staff-urilor tehnice pentru fiecare echipă națională de copii și juniori, alcătuind o rețea de scouteri zonali, în paralel, și creând primul departament de scouting, intern și extern, din cadrul FRF. Asta doar ca să ne referim la selecție. Apoi, am dezvoltat cursuri dedicate pentru antrenorii de copii și juniori, am inaugurat două Centre de Excelență Tricolor11 anul trecut, și vom inaugura alte două în acest an, pentru cei mai talentanți tineri fotbaliști. În această lună vom publica prima strategie reală dedicată formării tinerilor jucători, elaborată în urma unor consultări și analize ample, comparative și adaptate specificului nostru. La nivel competițional, am creat Liga Elitelor Under 17 și Under 19, Cupa României și Supercupa României la aceste niveluri, precum și multiple competiții în cadrul programului Împreună Suntem Fotbal, pentru zona celor mai mici iubitori ai fotbalului.
M.B.: La Rio s-au încheiat recent Jocurile Olimpice. În Brazilia, mulți mari fotbaliști s-au ridicat jucând fotbal pe plajă. De ce în România această variantă a fotbalului nu este atât de dezvoltată?
R.B.: La nivelul fotbalului pe plajă, Federația Română de Fotbal s-a implicat, începând cu 2014, mai mult ca niciodată. Chiar în această vară au fost amenajate 4 terenuri pe litoralul românesc, contribuim direct la dezvoltarea acestui fenomen sportiv și avem un obiectiv precis în implementarea de proiecte care să crească participarea românilor la fotbalul pe plajă.
Anul viitor patru stadioane vor intra în modernizare la București: Steaua, Dinamo, Rapid și complexul de rugby.
M.B.: Bucureștiul va găzdui meciuri la turneul final UEFA Euro 2020. Știm că pentru aceasta ne-am asumat anumite responsabilități. Suntem în grafic? Ce avem și ce nu avem gata?
R.B.: Monitorizăm constant toți indicatorii rezultați din obligațiile asumate de autorități la momentul atribuirii organizării celor patru meciuri și, de la bun început, trebuie spus că proiectul EURO 2020 este unul comun, al Guvernului, al Primăriei București și al Federației Române de Fotbal, iar responsabilitățile sunt diverse, dar foarte clare. În mod cert, avem pentru fiecare problemă punctuală o soluție convențională, dar și o alternativă. Situația cea mai îngrijorătoare, din punctul meu de vedere, este reprezentată de cei 150 de kilometri de autostradă, Piteşti-Sibiu. Dincolo de organizarea aceasta a Euro 2020, a patru meciuri din cadrul Campionatului European de Fotbal care plasează România din nou pe harta Europei, e pur şi simplu şi o necessitate economică a acestei țări. Avem, în primul rând, doi constructori de automobile, unul la Piteşti, altul la Craiova, si riscăm ca țară să închidem aceste două fabrici şi să lăsăm câteva mii de oameni fără locuri de muncă. Dar dincolo de acest subiect, vorbim şi de infrastructura specifică, infrastructura sportivă. Vorbim de cele patru stadioane care urmează de anul viitor să intre în modernizare, la București: Steaua, Dinamo, Rapid și complexul de rugby. Dacă la Dinamo şi la Steaua nu ar fi probleme în ceea ce priveşte regimul proprietății, se ştie foarte clar ca unul aparține Ministerului de Interne, celălalt Ministerului Apărării, în ceea ce priveşte stadionul din Giuleşti e o problemă. Important este ca toate cele patru stadioane să îndeplinească mai multe criterii de clasificare UEFA, ca ele să le folosească încă de la finalizarea lucrărilor de modernizare, echipelor care le vor utiliza, în competițiile europene, la care ne dorim cu toții să participe. Vizăm pentru toate stadioanele categoria a IV-a UEFA, care permite organizare tuturor jocurilor de fotbal din competițiile de club UEFA, precum și a meciurilor echipelor naționale din preliminariile competițiilor europene și mondiale, cu excepția finalelor de cupe europene și turneelor finale ale Cupei Mondiale și Campionatului European. Pentru ultimele două categorii de meciuri avem Arena Națională, la București.
M.B.: Domnule președinte, mulțumim pentru timpul acordat și vă urăm succes pentru proiectele dvs.
R.B.: Și eu vă mulțumesc!

Articol publicat în Revista Junior Sport nr. 5 (apariție octombrie 2016)
Autor: Marian Burlacu
Foto: Arhiva Federației Române de Fotbal