Inaugurarea oficială a Sălii de atletism “Ioan Soter” din București

Breaking News

În prezența domnului Doru Soter, președintele Fundației Atletismul Românesc și fiul regretaților mari campioni ai României – Iolanda Balaș-Soter și Ioan Soter, a domnului Matei Constantin Bogdan, Ministrul Tineretului și Sportului, dar și a Alteței Sale Radu Duda, principele României, pe 7 martie 2018, a avut loc ceremonia oficială de inaugurare a Sălii de atletism “Ioan Soter” din București.

Practic, începând cu această dată, sala de atletism din Complexul Sportiv “Lia Manoliu” poartă oficial numele fostului mare sportiv și antrenor. La eveniment au fost invitați toți campionii olimpici și mondiali ai atletismului românesc, oficiali din conducerea Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Ministerului Tineretului și Sportului, oficiali ai Federației Române de Atletism, ai Clubului Sportiv al Armatei Steaua, dar și alte personalități din sportul de la noi din țară. Dintre momentele cheie ale evenimentului amintim dezvelirea unui bust al celui care a fost Ioan Soter, dar și câteva luări de cuvânt extrem de emoționante.

Pe acest link găsiți câteva fragmente de la eveniment

CINE A FOST IOAN SOTER


Născut pe 16 mai 1927, la Timişoara.
Decedat pe 26 septembrie 1987, la Bucureşti.
Absolvent al Facultăţii de Chimie din cadrul Universităţii Bucureşti (1958) şi al 
Institutului de Cultură Fizică din Bucureşti (1967).
A practicat atletismul la nivel de înaltă performanţă. A fost legitimat la Prima Banat Timişoara (1945 – 1947), Electrica Timişoara (1948 – 1949) și C.C.A.Bucureşti (1950 – 1957).

Recordurile personale: săritura în înălţime (2.05/1956), 110 m. garduri (16:00/1951), triplu-salt (13,87/1948).

17 selecţii în echipa naţională (1 la Jocurile Olimpice, 3 la Jocurile / Campionatele Balcanice în aer liber, 13 la meciuri interţări în aer liber).
J.O.: 1 loc 6, la săritura în înălţime (1.95/1952). Este prima calificare a unui atlet român într-o finală la Jocurile Olimpice (Helsinki. 20 iulie 1952).
J.B. (aer liber) : 1 medalie de argint, la săritura în înălţime (1.96/1956).
J.B. (neoficiale) : 1 medalie de bronz, la săritura în înălţime (1.80/1946).
J.B.E.C. (neoficiale) : 1 medalie de aur, la săritura în înălţime (1.90/1947).
F.T.S.: 1 medalie de aur, la săritura în înălţime (1.90/1947).
2 clasări între primii 10 performeri mondiali ai sezonului, la săritura în înălţime: 1 loc 7 (2.03/1952) ; 1 loc 10 – 11 (2.03/1954).
8 titluri de campion naţional, în aer liber, la săritura în înălţime (1.85/1948, 1.90/1949, 1.90/1950, 1.93/1951, 1.97/1952, 1.96/1953, 1.94/1954, 1.98/1956). 
17 recorduri naţionale la săritura în înălţime, dintre care : 15 recorduri în aer liber (1.87/1947, 1.88/1947, 1.90/1947, 1.90/1947, 1.90/1947, 1.90/1947, 1.91/1947, 1.922/1947, 1.925/1949, 1.945/1949, 1.98/1950, 2.02/1952, 2.03/1952, 2.03/1954, 2.055/1956) ; 2 recorduri în sală (1.94/1950, 1.97/1956). A fost primul atlet român care a reuşit să obţină 2.00 m. la săritura în înălţime (2.02 / Cluj, 25.05.1952). 
Maestru al sportului (1951). 
În calitate de antrenor, la clubul Steaua Bucureşti (1957 – 1987) şi la lotul naţional (1954 – 1987), a pregătit, între alţii, pe Iolanda Balaş, Viorica Viscopoleanu, Virginia Bonci – Ioan, Maria Bolea – Salamon, Alina Popescu – Gheorghiu, Aura Petrescu – Mărăşescu, Carol Corbu, Şerban Ioan, Adrian Proteasa, Eugen – Cristian Popescu – Nistorescu, Constantin Militaru, Daniel Ene, Nicolae Perţa, Erwin Sebestyen, George Boroi, Nicolae Popovschi, Adrian Samungi, Ion Buligă, etc. Sportivii antrenaţi de el au câştigat 3 medalii de aur la Jocurile Olimpice, 19 medalii (5 de aur, 6 de argint, 8 de bronz) la Campionatele europene şi au stabilit 6 recorduri olimpice, 16 recorduri mondiale, 16 recorduri europene, 4 cele mai bune performanţe mondiale ale tuturor timpurilor.

Este antrenorul care, prin sportivii pregătiţi de el, a câştigat cele mai multe titluri olimpice şi au stabilit cele mai multe recorduri olimpice, mondiale şi europene în atletismul românesc Pentru aceste performanţe a fost distins, în 1968, cu titlul de „Antrenor emerit”. Este primul tehnician din atletismul românesc care a primit titlul de Antrenor emerit.

Membru al Biroului Federaţiei Române de Atletism. 
Colonel în cadrul Ministerului Apărării Naţionale ; Şeful secţiei de atletism de la clubul Steaua Bucureşti. 
A publicat numeroase lucrări de specialitate în diferite domenii ale atletismului (tehnică, metodică, statistică, beletristică).
Membru al Asociaţiei Internaţionale a Statisticienilor de Atletism (A.T.F.S), de la înfiinţarea acesteia (1950) şi până la prematurul său deces din 1987.
Decorat cu Ordinul Muncii / clasa III – a (1960) şi Ordinul „Meritul Sportiv / clasa II – a” (1968).
A fost căsătorit cu Iolanda Balaş.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *