Agilitatea în învățarea motorie a procedeelor de bază în tenisul de câmp la copiii cu vârste între 10-12 ani, este foarte importantă. Această lucrare își propune să demonstreze că utilizarea unor metode și strategii eficiente de dezvoltare a agilității la copii cu vârste cuprinse între 10 și 12 ani, vor avea un impact asupra învatarii motorii, dar și a performanțelor obținute în tenisul de câmp. Am intenționat să verific dacă integrez antrenamentele orientate către dezvoltarea agilității în programul de instruire pentru copii, atât însusirea tehnicilor de baza în tenisul de câmp, cât și performanța sportivă vor fi considerabil îmbunătățite.
Desfășurarea studiului a avut loc în perioada 20.11.2023-20.04.2024, pe terenul destinat activităților sportive din cadrul Școlii Gimnaziale Dumbrăvița și a avut 30 de subiecți participanți cu vârste cuprinse între 10 și 12 ani. Subiecții au mai practicat tenisul de câmp și au fost împărțiți în două grupe și anume: o grupă control și o grupă experiment. S-au efectuat două testări cu rolul de a urmări îmbunătățirea agilității și evoluția tehnică a participanților la studiu. Metodele utilizate au fost aceleași pentru ambele grupe, singura diferență constituind- o mijloacele utilizate. Rezultatele probelor de control fizice și tehnice obținute de către grupa experiment ( testarea agilității: X̅: 9,03,W: 4,47, S: ±1,25, CV= 13,85%; testare tehnică: forehand: X̅: 9, W: 2, S: ±0,5, CV:6,33% ; backhand: X̅: 8,66, W: 3, S:±0,86, CV: 9,93% ) au fost superioare celor obținute de către grupa control (testarea agilității: X̅: 9,49, W: 5,21, S: ±1,2, CV 11,99% ; testare tehnică: forehand: X̅: 7, W:3, S ±0,86, CV 12,28%; backhand: X̅: 6,6, W: 3, S±0,86, CV: 13,03%). Acestea au fost semnificative statistic (T 0,05, 0,001). Utilizarea unor mijloace specifice dezvoltării agilității, adaptate particulatităților de vârstă și nivel de joc în procesul de instruire, au facilitat învățarea motorie a procedeelor de bază din tenisul de câmp și prin urmare, antrenamentul s-a dovedit a fi mai eficient și performanța sportivă a fost considerabil îmbunatățită.
Cuvinte cheie: tenis de câmp, program de instruire, mijloace, dezvoltare agilitate
Introducere
Agilitatea, definită drept capacitatea de a schimba direcția corpului într-un mod eficient și eficace, joacă un rol crucial în performanța jucătorilor de tenis, presupunând răspunsuri rapide și coordonare optime sub presiunea timpului și a mișcării (Sheppard& Young, 2006). Această etapă a dezvoltării copilului reprezintă un moment cheie pentru cultivarea agilității, datorită gradului înalt de plasticitate neuromusculară și adaptabilitate la antrenamentele specifice (Behm et al., 2017). Studiile subliniază că antrenamentele orientate către dezvoltarea agilității nu doar că îmbunătățesc performanța sportivă, dar contribuie semnificativ la coordonarea motorie, prevenirea accidentărilor și creșterea încrederii în sine pe terenul de tenis (Myer, Ford, & Hewett, 2011). În special, tenisul, care necesită decizii rapide și mișcări precise, beneficiază în mod direct de pe urma îmbunătățirii agilității, esențială pentru dezvoltarea competențelor competitive ale jucătorilor tineri (Fernandez-Fernandez et al., 2009). În plus, integrarea antrenamentelor de agilitate în programele de instruire pentru copii înseamnă o îmbunătățire notabilă a însușirii tehnicilor de bază în tenis. Conform lui Abernethy, Baker, și Côté (2005), expunerea timpurie la o varietate de stimuli fizici, inclusiv antrenamente pentru dezvoltarea agilității, este crucială pentru adaptabilitatea și diversificarea abilităților motorii, care sunt fundamentale pentru succesul pe termen lung în tenis. De asemenea, Granacher et al. (2016) argumentează că antrenamentele specifice care vizează îmbunătățirea agilității pot avea efecte pozitive asupra dezvoltării forței și coordonării la copii, contribuind astfel la o mai bună performanță sportivă. Astfel, dezvoltarea agilității în antrenamentele destinate tinerilor tenismeni nu doar că îmbunătățește performanța imediată pe teren, dar pune bazele pentru o evoluție sportivă de succes. Prin această lucrare, ne propunem să explorăm metodele și strategiile eficiente de dezvoltare a agilității la copiii de 10-12 ani, evidențiind impactul acestora asupra învățării motorii și performanței în tenisul de câmp.
Scop
Prin această lucrare, ne propunem să explorăm metodele și strategiile eficiente de dezvoltare a agilității la copiii de 10-12 ani, evidențiind impactul acestora asupra învățării motorii și a performantelor în tenisul de câmp.
Ipoteză
Dacă integrăm antrenamentele orientate către dezvoltarea agilității în programul de instruire pentru copii, atunci atât însușirea tehnicilor de bază în tenisul de câmp va fi considerabil îmbunătățită, cât și performanța sportivă.
Metodele de cercetare
În elaborarea lucrării au fost utilizate următoarele metode de cercetare:
Studiul bibliografiei de specialitate
Căutările pentru informația care pune bazele teoretice ale acestei lucrări au fost efectuate pe motorul de căutare Google. Informațiile principale cu privire la dezvoltarea agilitatii în jocul de tenis au fost selectate din bibliografia de specialitate.
Metoda experimentului
Am respectat aceleași condiții pentru ambele grupe, singura diferență constituind-o variabila independentă care separă cele două grupuri și anume mijloacele pentru dezvoltarea agilitatii pe care le-am utilizat în cadrul grupei experiment.
Metoda statistico-matematică
Media aritmetică (͞x), amplitudinea (w), abaterea standard (S), coeficientul de variabilitate (cv) si testul Student (T) sunt indicatori statistici care trebuie utilizați pentru a putea evalua ulterior datele care au fost adunate.
Metoda reprezentării grafice
Utilizarea acestei metode ne permite să observăm aspectele urmărite.
Rezultate:
Timpul mediu de reactie finala a fost mai mic in grupa experiment in comparatie cu grupa control, sugerand o finalizare mai rapida a actiunilor sau proceselor testate.
Analiza datelor sugereaza ca planul de interventie in cadrul experimentului a avut un efect pozitiv asupra executiei tehnice a celor 2 procedee de baza din tenis.
Discuții:
Jucătorii care au antrenamente orientate către dezvoltarea agilitîții în comparație cu cei care nu practică acest gen de antrenamente, prezintă o mai mare eficiență în performanța loviturilor. Agilitatea a obținut o recunoaștere prin implementarea sa în modele de dezvoltare atletică pe termen lung, care ghidează îmbunătățirea sistematică a abilităților de-a lungul copilăriei și adolescenței. (McBurnie,2021) La sportivii tineri, agilitatea bine dezvoltată este recunoscută ca un factor de succes deoarece contribuie la performanța sportivilor în diferite sporturi. (Jeffreys,2020). Cu siguranță agilitatea este o abilitate foarte importantă pentru jucătorii de tenis și prin urmare, proiectarea instrumentelor adecvate pentru a testa și monitoriza dezvoltarea acesteia în diferite etape a carierei jucătorilor este o sarcină importantă, atât pentru oamenii de știință din sport, cât și pentru antrenorii care lucrează în domeniul tenisului.
Concluzii
Din rezultatele obtinute la testarea fizică, putem observa îmbunătățiri semnificative în cadrul grupei experiment spre deosebire de grupa de control unde, îmbunătățirile sunt marginal semnificative. Rezultatele probelor de control tehnice ne-au arătat o evoluție la ambele grupe, atât pentru loviturile de forehand, cât și pentru loviturile de backhand, grupa experiment obținând rezultate superioare. Toate aceste rezultate sugerează că intervenția aplicată grupului experiment a fost eficientă în imbunătățirea performanțelor, ceea ce confirmă ipoteza acestei lucrări. Așadar, dezvoltarea agilității la tinerii jucători conduce către o mai mare eficiență atât în învățarea procedeelor tehnice, cât și în performanța loviturilor.
Studiu realizat de Oriana Abălaru
Bibliografie
- Barrow H., McGee R. (1971). A practical approach to measurement in physical education, Philadelphia, PA: Lea & Febiger
- Bloomfield J., Ackland T.R., Elliot B.C. (1994). Applied anatomy and biomechanics in sport, Melbourne, VIC: Blackwell Scientific
- Bompa T. (2003) Totul despre pregătirea tinerilor campioni. Constanta: Ed. EX PONTO
- Draper J.A., Lancaster M.G. (1985). A test for agility in the horizontal plane, Australian Journal for Science and Medicine in Sport, vol. 7, pp. 15-18
- Gamble P. (2013). Agility Training for Sport and Agility, Editura Routledge
- Georgescu Ș (1974). Tenis de câmp – Educație fizică, sport si jocuri ,Editura Stadion
- Gilbert B. și Jamison S. (1993). Winning Ugly: Mental Warfare in Tennis – Lessons from a Master, Editura Touchstone
- Moise D.G., Antonescu D. Teoria tenisului. Vol. I și II. București: Ed. PRINTnet.
- Moisescu P.(2003) Tenis. Galați: Ed. Fundației Universitare „Dunărea de Jos”
- Pauole K., Madole K., Lacourse M. (2000). Reliability and validity of the T-test as a measure of agility, leg power and leg speed in college aged men and women, Journal of Strength and Conditioning Research, vol. 14 (4), pp.443-450
- Roetert P. și Kovacs M.(2011). Tennis Anatomy, Editura Human Kinetics Publishers
- Schönborn R. (2011)Tenisul. Metodologia instruirii. Oradea: Editura Casa.
- Sporis G., Milanovic L., Jukic I., Omrcen D., Molinuevo J., (2010). The effect of agility training on athletic power performance, Kinesiology, 42(1), pp. 65-72
- Twist P.W., Benicky D. (1996). Conditioning lateral movements for multi-sport athletes: Practical strength and speed drills, Strength and Conditioning 18(5), pp. 10- 19
- Young W.B., James R., Montgomery I. (2002). Is Muscle Power Related to Running Speed with Changes of Direction Journal of Sports Medicine and Physical Fitness, 43, pp.282-288.
