Campioana mondială și olimpică la gimnastică artistică Silvia Stroescu ne-a acordat un interviu în care ne-a vorbit despre copilăria sa ca micuță sportivă de performanță, dar a trasmis și un mesaj copiilor sportivi, părinților și antrenorilor acestora.
B.M.: Mă bucur că ne reîntâlnim Silvia Stroescu! Ești cea mai veche colaboratoare a proiectelor Asociației Junior Sport! În cei opt ani de activitate ne-ai fost mereu alături și îți mulțumesc!
S.S.: Mulțumesc și eu pentru invitația pentru acest interviu și mă bucur că am avut ocazia să fac parte din proiectele voastre!
B.M.: Ești idolul micuțelor gimnaste, dar aș vrea să-mi spui ție cine ți-a fost idol când erai de vârsta lor?
S.S.: Nu știu dacă am avut chiar un idol, dar pot spune că am avut câteva modele de gimnaste, pe care am încercat să le urmez. Cum au fost Nadia Comăneci sau Lavinia Miloșevici. Eu am încercat să iau partea frumoasă, bună din fiecare gimnastă și să devin eu o parte unică.
B.M.: Așa este și ai reușit cu brio acest lucru! Când ai început să practici acest sport ai avut responsabilitatea unei generații formidabile din gimnastica românească, dar ai avut și tu, la rândul tău, privilegiul să faci parte dint-o generație de excepție. Cum vezi tu însă…„eclipsa” din gimnastică de acum?
S.S.: Îți mulțumesc pentru aprecieri. Așa este. Când vii dintr-o generație care a avut foarte multe rezultate, trebuie să muncești foarte mult încât să menții acele rezultate pentru a fi apreciat în continuare. Pot spune că, la moment dat, se ajunsese la acel nivel la care câștigarea de medalii pe plan internațional de către gimnastele noastre era o normalitate. Dar era multă muncă în spatele acelor rezultate, dar și foarte multă disciplină.
B.M.: Aș vrea un pic să ne întoarcem în copilăria ta. Ai avut un moment în care ai zis gata, eu nu mai pot, nu mai vreau, mă opresc?
S.S.: Niciodată nu am fost hotărâtă să renunț. Am avut un impas, atunci când doctorii au descoperit că am mari probleme la coloana vertebrală. Practic aveam trei hernii de disc! Atunci ei mi-au interzis să mai practic gimnastica. Însă eu încă nu ajunsesem la Jocurile Olimpice, visul oricărui sportiv…Și nu am renunțat…Și bine am făcut!După doar de un an de întrerupere, pentru tratament, am ajuns la Jocurile Olimpice și am făcut parte din echipa care a adus aurul olimpic în țară…
B.M.: Fără comentarii…Nu știu câtă lume conștientizează ce poate să se întâmple în sufletul unui copil, când i se spune „tu ai trei hernii de disc, așa că du-te acasă, nu mai face sport!”. Iar acesta stă cu inima cât un purice să decidă, pentru el, un adult…
S.S.: Da, așa este! Este puțin frustrant pentru că nu poți decide tu, pentru tine, la asemenea vârstă.
B.M.: Părinții tăi au fost cei care au decis să mergi mai departe?
S.S.: Da. Și le mulțumesc enorm pentru încredere.
B.M.: Ai un mesaj pentru copiii sportivi? Dar și pentru părinții și antrenorii lor?
S.S.: Da. Copilul trebuie să știe că drumul performanței este un drum foarte greu, dar pe cât de greu este, pe atât de multă satisfacție aduce. Părinții să fie un pic mai încrezători în copiilor. Să-i lase să-și urmeze drumul ales. Sportul chiar creează o personalitate frumoasă, disciplinează copilul și acesta, ca adult, va reuși mai ușor în viață. Momentele trăite ca sportiv sunt unice și nu se pot compara cu absolut nimic! La rândul lor, antrenorii trebuie considerați ca un factor decizional pentru pregătirea copiilor sportivi. Ei trebuie ascultați și de copii, dar și de părinți. Antrenorii trebuie să fie alături de copii, indiferent de potențialul acestora. Să le inspire încredere, să-i încurajeze.
B.M.: Te rog să ne povestești despre proiectul tău cu majoretele UNEFS. Tare mult mi-au plăcut să le urmăresc, când la proiectele noastre au susținut demonstrații…
S.S.: Da este un proiect foarte frumos pe care l-am demarat în 2015, la inițiativa domnului Cojocaru, rectorul UNEFS de atunci. La început am făcut o echipă la nivel de entertaiment, de fun, de distracție, însă cum eu provin dintr-un sport de performanță, totul s-a transformat ulterior! Nu mi s-a părut suficient doar să scuturăm un pic pomponii și să facem câteva rotiri și mișcări de brațe, ci am vrut să mergem pe modelul american. Am inclus multe elemente comune cu gimnastica artistică, dar și unele construcții care se regăsesc în gimnastica acrobatică și așa a ieșit un mixt interesant! La început nici nu știam prea multe despre majorete și am studiat mult pe Internet.
B.M.: Și ai trecut majoretele la…performanță?!
S.S.: Da și am avut rezultate foarte bune! Am participat de două ori și la campionatul european, unde acolo vin echipe care practică acest sport de mult timp, cu domnișoare de când acestea aveau câțiva ani. Ne-am luptat cu ele și am obținut, ca cea mai bună performanță a noastră, locul 4! Așa că am fost la doar un pas de podium! Dar continuăm…
B.M.: Mulțumim pentru interviu Silvia! Te așteptăm ca profă de sport la acțiunea „Azi sunt profu tău de sport!”, acțiunea în care oferim copiilor, gratuit, împreună cu marii campioni, revista Născut pentru Sport!
S.S.: Cu mare drag voi veni!
CINE ESTE SILVIA STROESCU
- S-a născut în 8 mai 1985, în București
- A început gimnastica la 4 ani
- A fost legitimată la CSA „Steaua București”
- A concurat pentru prima dată la nivel național în 1994, când a devenit campioană națională absolută
- La ediția 2004 a Jocurilor Olimpice de la Atena a cucerit medalia de aur în concursul pe echipe
- A fost campioană mondială cu echipa României în 2001, la Gand
- În 2000, la Campionatele Europene de junioare de la Paris a cucerit medalia de aur la bârnă si sol, respectiv pe aceea de argint la individual compus și cu echipa
- În 2000 a primit titlul de Maestră a Sportului
- În 2001 a fost decorată cu „Crucea Serviciul Credincios” Clasa a III-a și a fost desemnată Cel mai bun sportiv al Clubului Sportiv al Armatei Steaua
- La Campionatul European de senioare din 2004 a câștigat medalia de aur cu echipa României
- A urmat studiile universitare ale Universității Naționale de Educație Fizică și Sport (UNEFS) și pe cele ale Facultății de Sociologie – Psihologie Universitatea Spiru Haret, iar în 2014 a obținut titlul de Doctor în sport
- Din 2009 începe cariera didactică ca preparator în cadrul Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, iar mai târziu, în 2018 devine lector universitar
- A rămas implicată în lumea gimnasticii devenind arbitru internațional și comentator sportiv. A avut privilegiul de a comenta concursuri de gimnastică alături de marele Cristian Țopescu
Material realizat de Beatrice MERCADO
Foto: Arhiva Silviei Stroescu
